Genealogia familiei Perlea

10 aprilie 2011 4 comentarii
Genealogie familia Perlea

Genealogie familia Perlea

Categories: General

Cântece de pe Ialomiţa (X)

2 aprilie 2011 1 comentariu

LIRICA EROTICĂ

Ce s-ar mai putea spune în cuvântul nostru? Pentru dragostea ei, mândra se insinuează în viaţa cotidiană a flăcăului, după cum naturii i se încredinţează toate tainele. ’’Micul infern’’ din cântecul luat din Cegani este în cea mai bună linie a lui Anton Pann. Iubirea este egală cu bucuria continuă şi cu autodescoperirea.

DOINA FETEI

Foaie verde, fân cosit,
Trecui pe unde-am iubit,
Şi găsii locul pârlit,
Şi pe mândra mea plângând.
Read more…

Categories: Literatură

Cottescu, familia soţiei lui Ionel Perlea

Nu departe de Ambasada Franţei, pe Strada Christian Tell nr. 25, există o casă impunătoare care a aparţinut inginerului Alexandru Cottescu, fost director general al Căilor Ferate, în perioada interbelică.

Numele său îl poartă o stradă din Bucureştii actuali, situată însă în alt cartier, în apropierea Căii Dudeştilor. Între personalităţile acestei familii ar trebui amintit, de asemenea, fratele său, generalul Dumitru Cottescu, care din căsătoria cu Maria Tufelcica a avut un fiu şi două fiice: Elena, căsătorită cu Jules Sănătescu, frate cu generalul Constantin Sănătescu, şi Marica (1896-1980), arhitectă merituoasă, cu o activitate interesantă de publicistică arhitecturală. Ea a colaborat la Revista Tehnică, Buletinul Societăţii Politehnice, Arhitectura, dar mai ales la remarcabila revistă Simetria, pe care G. M. Cantacuzino şi prietenii săi – Octav Doicescu, Paul Emil Miclescu şi Matila Ghyka – au editat-o între 1939-1947.

Read more…

Categories: Istorie

Cântece de pe Ialomiţa (IX)

CÂNTECELE DE NUNTĂ

Nu există o desfăşurare neapărat locală a nunţii, măcar că de la loc la loc variază o parte sau alta şi se afirmă de către nuntaşi că diferenţele sunt extraordinare între o nuntă de aici şi una de mai departe. Nunta nu e un spectacol pentru câţiva, de aceea ea a devenit un spectacol al întregului sat. Unirea între doi tineri presupune şi acceptarea ei de către colectivitate, în afară de aspectele materiale pe care le incumbă adunarea într-un singur loc, pentru o zi sau mai mult, a nuntaşilor.

Nunta este o piesă repetată la infinit, în care actorii îşi ştiu bine rolurile, interesul stând tocmai în variaţia de culoare. Jocul inocenţei, nefiind gratuit, justificat prin puritatea actului ce se desăvârşeşte, alegoriile, demascarea resorturilor alegoriilor, ironia depăşesc cadrul spectacolului propriu-zis, reclamându-se ca atitudini în faţa vieţii. Căci obiceiul folcloric, indiferent care ar fi, se vrea o lecţie, o normă de existenţă şi nicidecum o efemeridă.

Alături de oraţii se spun diverse cântece de nuntă pentru băiat şi pentru fată. Înainte, grija casei era fundamentală şi nu se ascundea nici băiatului, nici fetei; se asociau ideii de impasibilitate a înţelegerii între soacră şi noră.

Read more…

Categories: Literatură

Gheorghiţă C. Lupescu

Printre primele lucrări ale lui Constantin Brâncuşi, expuse în premieră la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris în 1906, se regăsea şi Portrait de M. G. Lupesco (Portretul lui M. G. Lupescu). Modelul portretului în bronz era Gheorghiţă C. Lupescu, originar din Râmnicu Sărat, Buzău.

Gheorghiţă C. Lupescu a fost fiul lui Constantin G. Lupescu, primarul liberal al oraşului Râmnicu Sărat între 1901 şi 1903; nepot al plugarului Gheorghiţă Lupescu, primul ţăran în Divanul ad-hoc al Munteniei din 1857 şi colegul lui Constantin Brâncuşi de la “Cercle des étudiants roumains”.

A fost căsătorit cu Ana Perlea, sora compozitorului şi dirijorului Ionel Perlea. Avansat locotenent după campania din 1913 împotriva Bulgariei, a luat apoi parte – cu gradul de căpitan – la Primul Război Mondial (1916-1918), cu Regimentul 6 Călăraşi.

Read more…

Discografia “Ionel Perlea”

13 martie 2011 4 comentarii

 

Ionel Perlea

Ionel Perlea

Ceea ce consemnăm mai jos reprezintă o listă discografică orientativă, fatalmente lacunară, dar totuşi capabilă să ne ofere anvergura succeselor interpretative ale marelui şef de orchestră care a fost Ionel Perlea: Read more…

Categories: General

Cântece de pe Ialomiţa (VIII)

COLINDELE

Acestea sunt variate: colind de fată, de băiat, de tânăr, de vânător etc. Obiceiul a cam dispărut sau textul s-a redus considerabil, oamenii susţinând că nu mai importă conţinutul celor spuse şi că trebuie terminat mai repede cântecul. Emoţia veche a dispărut şi ea, fiind doar una de noutate pentru copii, căci pe seama lor a fost lăsat colindul. Se produc şi schimbări chiar în cadrul obiceiului, ceea ce înseamnă că el e încă viu. O variantă aproape totală ne-o oferă colindul de vânători, al cărui prim vers este “Cerb s-a lăudat”. Analiza variantei va constata şi aspecte stilistice surprinzătoare. Se poate demonstra o bună şcoală a evidenţierii capacităţilor analitice. Colindul se adresează unui individ căruia i se aduce, în genere, o urare de prsperitate, încadrată într-o aventură epică. Fabulosul şi elementul stil nu mai impresionează astăzi, căci colindul e înţeles ca o tradiţie care nu se continuă prin adăugare, ci prin simplă repetare ţi eliminare a unor fragmente ale ei. Remarcăm cu uşurinţă registre prozodice variate, frecvenţa motivului cerbului, a motivului leului, repetiţii, metamorfoze, versificări de basme – de exemplu versificarea basmului Prâzlea cel voinic şi merele de aur -, formule iniţiale şi finale, surprinderea liniştii căminului, înrudiri cu balada, folosirea dativului posesiv şi etic etc.

Colindele pe care le-am avut la îndemână nu atestă o gestică religioasă, cu toate că apare Hristos în câteva variante. Ele se înscriu în manifestările specifice care pregătesc venirea noului an într-o atmosferă de veselie şi optimism. Dcă obiceiul se retrage în timp, rămâne textul care pune la dispoziţie o bogăţie de idei şi sentimente.
Read more…

Categories: Literatură
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.