Acasă > Istorie > Un sat dispărut – Sărăţeni

Un sat dispărut – Sărăţeni

Cruce din cimitirul Sărăţeni Cruce cazută din Sărăţeni Cimitirul din Sărăţeni

În apropierea satului Ograda, pe malul stâng al râului Ialomiţa, regăsim azi câteva cruci din piatră masivă care amintesc de existenţa unui vechi cimitir. Este vorba de cimitirul satului Sărăţeni, sat dispărut de pe harta judeţului nostru prin anii `60, când ultimii locuitori au părăsit vatra. Acesta se întindea la vest de Ograda, pe o luncă a Ialomiţei, numită azi „Ceair”.

Începem studiul acestei aşezari făcând apel la lucrările de specialitate care au abordat tema dispariţiei Sărăţenilor Astfel, în „Ialomiţa medievală”, lucrarea prof. Ştefan Grigorescu, apare un articol referitor la acest subiect. Redăm în cele ce urmează fragmente din acesta: „Vătaful Necula stăpânea moşia Sărăţenilor, întinsă la apus de Ţăndareii de astăzi, de la râul Ialomiţa în lungul lacului Sărata (Strachina de astăzi). După moartea acestuia, proprietar devine fiul său, Dumitraşco postelnic. Întinsa lui moşie de la Sărăţenii de lângă Ţăndărei era cumpărată, poate silit, de către Matei Basarab de la Dumitraşco postelnic: (20 decembrie 1635 – „i-am vândut toată moşia a tătâne-meu Neculei vistierul, cât au avut loc de cumpărătoare în sat, în Sărăţeni, în judeţul Ialomiţei, cu tot hotarul”). La 10 noiembrie 1636, Matei Vodă întăreşte mănăstirii din Slobozia ocina de la Sărăţeni, Partea lui Necula vistierul, 1800 de stânjeni.”

Se poate observa că localizarea geografică diferă de cea a cimitirului.  Malul lacului Sărata, Ţăndărei, sunt repere pe care nu le întâlnim în apropierea crucilor despre care relatăm mai sus. Apelând la o altă lucrare care tratează istoria ialomiţeană, aflăm informaţii care ne pot conduce spre sursa aparentei confuzii. Această lucrare se intitulează „Ialomiţa – Studii şi cercetări de arheologie, istorie, etnografie şi muzeologie”. La capitolul „Sate dispărute” se află şi satul Sărăţeni: „Sărăţenii dinspre Ţăndărei apar atestaţi în domnia lui Pătraşcu cel Bun, într-un act databil între 28 februarie 1554 – 26 decembrie 1557. Vornicului Stănilă i se întăreau atunci mai multe sate, între care şi aşezările ialomiţene „Sărăţenii, Răsturnaţii şi Suflenii”. Sărăţenii apar documentar mai ales după 1630, pomenindu-se ca stăpânitor de ocine un boier local, Dumitraşcu, fiul grecului Necula Vistier, de la care Matei Basarab cumpăra în 1636 o parte din moşie pentru 250 de asprii, spre a o dărui mănăstirii de la Slobozia. Cercetarea situaţiei satului se face pe baza celor nouă documente, dintre care doar unul este hrisov domnesc, întărit de Pătraşcu cel Bun la 1554, celelalte fiind zapise care consemnau vânzarea-cumpărarea unor ocini. Între zapise şi hrisov există o oarecare contrazicere. Astfel, în timp ce hrisovul arată că la 1554 satul era întărit lui Stănilă vornicul, care, după moartea sa, îl dăruia Mănăstirii Verbila, zapisele dovedesc existenţa unui sat de moşneni inclus treptat în marele domeniu feudal, în cazul nostru fiind cumpărat în aproximativ 30 de ani de Necula slujerul, devenit vistierul. Chiar mai mult , toate zapisele mărturisesc localizarea satului în hotar cu Ţăndăreiul. Pentru că toate documentele se referă la acelaşi sat, cel de lângă Ţăndărei, se pare că acesta ar fi avut 2 părţi, din care cea mai veche este cea ajunsă în domeniul mănăstirii Verbila. Cealaltă parte, apărută la aproximativ o generaţie distanţă, este amintită în zapisele de la cumpăna secolelor XVI şi XVII. Chiar şi ocina deţinută de mănăstire va ajunge, printr-un schimb, în proprietatea slujerului Necola.”

Toponimia vine în sprijinul ideii conform căreia satul Sărăţeni ar fi fost localizat la est de Ograda, în hotar cu Ţăndăreiul. In trecut, denumirea lacului Strachina era Lata-Sărata. Deci Sărăţenii erau locuitorii satului de pe malul lacului Sărata. Insa hrisovul din 28 februarie 1554 – 26 decembrie 1557 emis la Bucureşti atestă existenţa satelor Sărăţeni si  Buciumeni, putându-se deduce ca acestea se aflau în vecinătate, cel dintâi fiind  cel amintit in zapisele din secolele XVI-XVII.

După cum spuneam în articolele anterioare referitoare la istoria locală, în anul 1859, în satele Dimieni, Sărăţenii de Jos şi Bucu, dascăl la şcolile din aceste localităţi era Stan Ionescu. Putem crede că aceste trei sate se învecinau. Dovada este cimitirul menţionat în acest articol, acesta marcând existenţa unei aşezări situate între Buciumeni şi Bucu. În acelaşi an (1859) un alt învăţător, pe nume Nicolae Enescu, le preda copiilor din Sărăţenii de Sus, Plasa Ialomiţei.  În documente ale vremii apar toponime diferite ale satului Sărăţeni: Sărăţenii de Jos, Sărăţenii de Sus. Confuzia poate proveni şi de la faptul că aproape de Urziceni mai există un sat care are aceaşi denumire, Sărăţeni. Numeroase dovezi oferă posibilitatea ca satului de lângă Urziceni să i se fi dat toponimul de Sărăţenii de Sus, iar satului din vecinătatea Buciumenilor, cel de Sărăţenii de Jos.

Harta ofiţerului austriac Franz von Weiss, editată la Viena în anul 1829, care arată părţile europene ale Imperiului Otoman, inclusiv Moldova şi Valahia, aflate sub suzeranitatea Porţii, contine toponimul de ,,Saraczeni”(Sărăţeni).

„Harta teatrului de război în Europa 1828 şi 1829…” ne oferă informaţii asupra numărului de gospodării din două sate ce apar sub numele de Sărăţeni.  Putem vorbi de existenţa concomitentă a acestor două sate dar, fără un element care să le diferenţieze, rămân simple menţiuni.

Din Tabelul înaintat Departamentului Treburilor din Lăuntru la data de 8 iulie 1831 aflăm că din plasa Oraşului făceau parte satele Bucu, Sărăţeni, Dimieni, Ograda. Aici este vorba în mod clar de Sărăţenii de lângă Buciumeni (Dimieni). Harta maiorului Dimitrie Pappasoglu din anul 1864 aminteşte satele Dimieni, Ograda, Sărăţeni şi Sărăţenii de Sus. Putem atribui toponimul de Sărăţenii de Sus satului de lângă Urziceni. După organizarea administrativă din anul 1864, Ograda făcea parte din plasa Balta, iar satele Bucu, Sărăţeni şi Sărăţenii de Sus din plasa Ialomiţei. Cum în acel an comuna Bucu avea în componenta satele Bucu şi Sărăţeni, Sărăţenii de Sus nu sunt decât cei de lângă Urziceni. Între 1874-1876, comuna Ograda, având în componenţă satele Ograda, Dimieni şi Sărăţeni, făcea parte din plasa Balta. Tot în acest interval, comuna Balaciu de Sus cuprindea satele Balaciu de Sus, Balaciu de Jos, Sărăţeni şi Fundu Crăsani (plasa Ialomiţa). Vecinătatea cu anumite localităţi ne oferă indicii la amplasamentul satelor Sărăţeni.

Între 1876-1882, în plasa Balta, comuna Ograda cuprindea satele Ograda şi Dimieni, iar în plasa Ialomiţa, comuna Bucu avea în componenta satele Bucu, Căşeria, Stăncuţa, Capu Moşiei şi Sărăţenii de Jos. Însă tot în plasa Ialomiţa mai apare şi satul Sărăţenii de Sus. Acum avem o atribuire exactă a toponimelor celor două localităţi. După reorganizarea administrativă din 1 noiembrie 1892, plasa Câmpul, cu reşedinţa la Urziceni, cuprindea satul Sărăţeni, iar plasa Ialomiţa de Jos, cu reşedinţa la Slobozia, satele Bucu şi Ograda. Dată fiind apartenenţa localităţii Sărăţeni la plasa Câmpul, nu rămâne decât să credem că acesta este cel de lângă Urziceni.

La 1 aprilie 1896, din plasa Balta-Ialomiţa, cu reşedinţa la Slobozia făceau parte satele: Bucu (cu Bucu, Gheorghe Lazăr şi Sărăţeni), Sărăţeni, Ograda (cu Ograda, Buciumeni şi Dimieni). Primul sat Sărăţeni este cel de lângă Bucu, iar al doilea  este cel din vestul judeţului. Prin legea de organizare din 23 aprilie 1904, comunei Balaciu i se integra satul Sărăţeni, iar din plasa Ţăndărei făceau parte comunele Bucu şi Ograda. Aici nu mai întâlnim menţiunea Sărăţenilor de Jos. Înaintea primului război mondial, din plasa Armăşesti făcea parte satul Sărăţeni, iar din plasa Ţăndărei comunele: Bucu (cu Bucu, Gheorghe Lazăr şi Sărăţeni), Ograda (cu Ograda, Buciumeni şi Dimieni).

Despre Sărăţenii de pe malul lacului Sărata nu mai apar menţiuni documentare. Sursele secolelor XIX indică doar satul dintre Bucu şi Dimieni (Buciumeni). O hartă militară austriacă din anul 1910 conţine menţiunea satelor Sărăţeni astfel: Sărăţenii dintre Buciumeni şi Bucu şi Sărăţenii de lângă Balaciu.

 

 

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: