Acasă > Istorie > Statuia traco-scitică de la Platoneşti

Statuia traco-scitică de la Platoneşti

„Studii şi comunicări de istorie, arheologie, etnografie”

Gheorghe Matei

Radu Coman

Muzeul Judeţean Ialomiţa

Cuprins între râul Ialomiţa şi Braţul Borcea, platoul de loess Hagieni, cu o înălţime de 76 m, în zona nordică a sa şi de tangenţă cu lunca Ialomiţei, domină spaţiul vestic al judeţului Ialomiţa, fiind presărat cu o mulţime de movile în zona Platoneşti-Vlădeni.

Harta judeţului Ialomiţa, redactată în 1906, menţionează mai multe movile, iar la cele mai înalte apar şi toponimele lor, cum sunt în N-V comunei Vlădeni, unde sunt cartate movilele: Înşirate Mari şi Mici şi Movila lui Mihai, iar în zona Platoneşti-Hagieni, doar două movile din cele mai mari: Movila Hagieni şi Calea, care erau punct de reper pentru localnicii din Hagieni, pentru drumul de pământ, ce leagă această comună cu Halta Hagieni (Movila) a căii ferate Feteşti-Ţăndărei-Buzău.

Movilele din sectorul Platoneşti-Hagieni-Vlădeni, după înălţimea lor, pot fi catalogate în trei grupe:

  1. Prima grupă sunt movilele cu o înălţime medie de 0,70-0,90 m şi diametrul de 20-30 m.
  2. A doua grupă are înălţimea de 1,50-2 m şi diametrul de 30-40 m.
  3. A treia grupă sunt movilele cu o înaltime de 4-6 m şi diametrul de 40-60 m, având şi toponime.

Pe marginea terasei , la circa 150-200 m NE de Movila Hagieni şi la circa 3 Km SE de satul Platoneşti, o movilă a fost erodată, în partea de nord, apărând astfel o statuie de piatră. Statuia are o înălţime de 0,86 m, lăţimea în zona umerilor de 0,62 m, iar grosimea de 0,43 m. Capul este rotunjit cu o privire laterală spre dreapta, ochii şi nasul sunt realizate prin adâncire în piatră. Bărbia este bine marcată  printr-o slabă şănţuire. Sub aceasta s-a realizat colierul. Bine pronunţată este pieptănătura în jurul capului şi părul cade liber pe spate. În ce priveşte poziţia mâinilor, din cauza slabei conservări, ele se văd până în regiunea articulaţiei cotului. Corpul are umerii înalţi şi se îngustează spre bazin unde este şi baza statuii.

Din cauza corodării nu putem preciza poziţia mâinilor pe bazin şi a altor elemente reprezentative la celelalte statui scitice găsite în fosta U.R.S.S. şi Dobrogea cum sunt: centura, pumnalul de tip akinakes, rhyton, etc.

Elementele de datare a statuii de la Hagieni sunt: colierul care se întâlneşte într-o frecvenţă de 50% la statuile de tip scitic, găsite până acum, pieptănătura care este bine redată, întâlnită în arta traco-scitică şi înălţimea statuii fiind asemănătoare cu cele descoperite la Stupina, Ternovka şi spaţiul traco-scitic.

Din cauza erodării în timp a pietrei (calcar dobrogean) din care a fost executată statuia şi a lipsei de contur a braţelor în zona bazinului, ne este greu să o încadrăm într-una din grupele care clasifică statuile găsite până în prezent de factură scitică.

Statuia de la Platoneşti poate fi interpretată ca un semn de mormânt sau păzitor de mormânt, datarea sa în funcţie de alte descoperiri într-o perioadă de timp este greu de precizat, ea aparţinând însă ariei civilizaţiei traco-scitice din sec. VII-VI î.e.n., care s-a dezvoltat în zona de stepă nord-pontică şi Dobrogea. Conform tabelului publicat de A.D. Alexandrescu, statuia descoperită este a treia piesă din această categorie de piese arheologice descoperită pe teritoriul ţării nostre.

Zona Platoneşti oferă arheologilor prilejul de a cerceta şi descoperi şi alte urme ale locuirii umane în aceste părţi ale judeţului nostru. Constituie, aşadar, un izvor de informaţii despre ritualuri, obiceiuri, obiecte, tehnici străvechi ce nu este încă pe deplin exploatat.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2000

Platoneşti, com. Săveni, jud. Ialomiţa

Punct: necropola birituală medieval timpurie

Cod sit: 94410.01

Gheorghe Matei, Radu Coman (MJ Ialomiţa)

Cercetările arheologice de la Platoneşti au început din anul 1990, odată cu descoperirea fortuită, în partea de E a satului Platoneşti, a necropolei medieval timpurie – birituală. În campania din anul 1999, suprafaţa cercetată a fost de 168 mp, în cuprinsul a trei secţiuni (XXXIX, XL, XIL). Au fost descoperite 80 de morminte care au fost grupate astfel:

A. Morminte de inhumaţie: 13 din care 7 morminte cu inventar (M. 354, M. 356, M. 357, M. 362, M. 363,M. 374, M. 377), 5 morminte fără inventar (M. 355, M. 365, M. 378, M. 390, M. 421).

B. Mormânt cenotaf (M. 371).

C. Morminte de incineraţie: 67 din care 31 morminte în urnă (M. 361, M. 364, M. 373, M. 376, M. 380, M. 382, M. 388, M. 394, M. 396, M. 399, M. 400, M. 404, M. 405, M. 406, M. 407, M. 408, M. 409, M. 410, M. 413, M. 414, M. 415, M. 416, M. 419, M. 420, M. 424, M. 425, M. 427, M. 428, M. 230, M. 431), 35 morminte în groapă, (M. 353, M. 358, M. 359, M. 360, M. 366, M. 367, M. 368, M. 369, M. 370, M. 372, M. 375, M. 379, M. 381, M. 383, M. 384, M. 385, M. 386, M. 387, M. 398, M. 391, M. 392, M. 395, M. 397, M. 398, M. 401, M. 402, M. 403, M. 411, M. 412, M. 417, M. 418, M. 422, M. 423, M. 426, M. 429), un mormânt în cistă (M. 432).

A. Pentru mormintele de inhumaţie cu inventar se disting următoarele orientări : N – S (M. 354, M. 356, M. 357, M. 362), E – V (M. 363, M. 374, M. 377), iar pentru mormintele de inhumaţie fără inventar, se disting două orientări: N – S (M. 355, M. 365, M. 378, M. 421), şi S – N (M. 390). Inventarul descoperit ca ofrandă este aşezat în zona capului, a bazinului, a mâinilor, a picioarelor, şi se compune din: un vas (tip Dridu) la M. 357, M. 362, M. 363, două vase la M. 354, M. 356, o sabie (L = 80 cm) la M. 374 şi chiar oase de diferite animale la M. 374 (vacă) şi la M. 362 şi M. 377 (oaie).

B. Mormântul cenotaf M. 371 – groapa sa are orientarea N – S iar în partea de S s-a depus un animal (berbec) şi un vas lustruit de culoare cenuşie, cu două torţi.

C. Pentru mormintele de incineraţie în urnă se disting două tipuri de urnă: urna borcan din pastă grosieră (de uz casnic) şi urna borcan din pastă fină. Urna borcan din pastă grosieră are înălţimea de 20 – 26 cm având ca decor linii incizate în val şi paralele şi chiar diferite mărci ca: cerc cu 6 raze (M. 382),cerc cu 4 raze (M. 396, M. 424), trei linii care se întretaie (M. 381) şi chiar stilizarea fiinţei umane (M. 407). Urnele borcan din pastă fină sunt vase de dimensiuni mari, lustruite, de culoare cenuşie, neagră-roşiatică şi cu decorul lustruit oblic sau rombic, iar ca marcă întâlnim dreptunghiul în cerc (M. 380), clepsidra (M. 419). În interiorul urnelor pe lângă oasele calcinate s-au mai găsit şi diferite obiecte: toc de ace decorat, cataramă din bronz (M. 379), cercel cu bobiţă, colier din bronz (M. 430), catarame şi cuţite din fier. Pentru mormintele de incineraţie în groapă diametrul gropilor este de 0,30 – 0,70 m, gropile conţin oase calcinate, iar ca inventar găsim, vase mici întregi (M. 353, M. 366) sau sparte (M. 369, M. 391, M. 403), o seceră (M. 395), trei cercuri de fier de la un vas de lemn (M. 403), un pistornic cu decor (M. 412), catarame şi cuţite din fier şi un pandantiv din bronz (M. 423). S-a găsit un singur mormânt de incineraţie în cistă (M. 432), cista (caseta) este compusă din patru cărămizi (43 – 41 cm) laterale, una jos şi una sus; printre oasele calcinate  s-a găsit un vas din pastă grosieră, având ca decor linii incizate în vas şi paralele.

Prin materialul ceramic descoperit cât şi prin decor, mărci de olar şi obiectele descoperite necropola birituală medieval timpurie de la Platoneşti se poate data în secolele VIII – IX p.Chr.

Cronica cercetarilor arheologice din Romania – campania 2005

Platonesti, com. Platonesti, jud. Ialomita

Punct: Platoul Hagieni-Valea Babii

Cod sit: 94410.02

Autorizatia de cercetare sistematica nr. 105/2005

Colectiv: Renţa Elena – responsabil, Munteanu Simona (MJ Ialomita)

Cercetări arheologice de suprafaţă intreprinse în anul 1987 pe Platoul Hagieni au dus şi la identificarea unei aşezări din prima epocă a fierului situată în partea de SE a satului Platoneşti, la cca. 1 km distanţă de sat. Cercetările arheologice sistematice au început în anul 2002 când au fost trasate primele secţiuni orientate N-S, perpendiculare pe marginea terasei, orientare pe care au păstrat-o, cu o singură excepţie, şi secţiunile anilor următori. Cele 7 secţiuni trasate în anul 2005 au însumat o suprafaţă de 387 m2.

Stratigrafia. La partea superioară se află un strat de pământ arat care atinge o grosime de 0,20 – 0,35 m şi suprapune un strat de pământ cenuşiu-negricios, granulat, cu grosimi oscilând între 0,15 – 0,55 m. Sub acesta se află un strat de pământ cenuşiu-gălbui la baza căruia se află pământul galben, steril din punctul de vedere arheologic.

Aşezarea hallstattiană. A fost cercetată integral cea de-a treia locuinţă de suprafaţă care fusese descoperită încă din anul anterior. Avea o formă rectangulară, dimensiunile de aproximativ 2,60 x 2,50 m şi orientarea NV-SE. S-a conturat la baza stratului de cultură sub forma unei lentile de pământ amestecat cu multă cenuşă care acoperea o podea din pământ cenuşiu bine bătut, uşor adâncită faţă de baza stratului de cultură. Nu au fost descoperite gropi de pari şi nici resturi de vetre sau cuptoare.

Au mai fost descoperite şi câteva gropi menajere cu o formă relativ tronconică şi reduse ca dimensiuni. Inventarul arheologic este format în marea lui majoritate din material ceramic fragmentar. Au fost documentate vase de dimensiuni reduse de formă tronconică sau având un profil uşor arcuit, lucrate din pastă destul de grosolană şi cu cioburi pisate în compoziţie, câteva fragmente fiind decorate cu brâu alveolat. Ceramica semifină, lucrată tot din pastă cu cioburi pisate, este reprezentată de fragmente de străchini cu marginea arcuită interior şi de vase de formă bitronconică. Pe un fragment atipic apare decorul specific fazei a II-a a culturii Babadag format din cercuri imprimate despărţite de tangente.

Pastă de bună calitate cu nisip în compoziţie, a fost folosită doar la ceşti de tipul ceştilor cu toartă supraînălţată, frumos decorate. Pe un fragment de ceaşcă apar registre orizontale de linii oblice aşezate în sens contrar, imprimate şi incizate. Cele imprimate sunt reduse ca dimensiuni şi sunt întrerupte de mici cercuri imprimate cu punct în mijloc. Acelaşi fragment este decorat şi pe gât cu un şir vertical de linii oblice incizate. Pe alte fragmente decorul este compus din linii incizate orizontale şi din mănunchiuri de linii oblice aşezate în sens contrar, luând un aspect de zig-zag. Menţionăm şi un fragment decorat la baza gâtului cu linii incizate orizontale urmate imediat de romburi haşurate incizate.

Tot din această perioadă de timp a mai fost descoperit un mic fragment de inel de buclă din bronz şi un ac din bronz pentru confecţionat îmbrăcămintea. Pe podeaua locuinţei au mai fost descoperiţi şi trei melci de mici dimensiuni, fiecare cu câte o perforaţie. Complexe arheologice din sec. IV-III a.Chr. Au fost finalizate lucrările pe şanţul circular care împrejmuia două morminte de inhumaţie şi au fost descoperite segmente dintr-un alt şanţ circular datând tot din această perioadă de timp.

Inventarul arheologic, în general sărac, a fost format din materiale ceramice fragmentare între care s-au remarcat şi fragmente de amfore greceşti şi un vârf de săgeată cu trei muchii din bronz. Una dintre secţiuni a intersectat resturile unei movile ale cărei manta a fost distrusă în partea centrală, probabil în timpurile moderne. S-au mai păstrat două suprafeţe alungite şi înălţate faţă de terenul din jur, orientate N – S. Distrugerea pare să fi urmărit intenţionat centrul movilei şi, după cum arată configuraţia actuală a terenului, pare să fi fost făcută cu mijloace mecanice. Cercetarea fiind încă la început concluziile au mai mult un caracter ipotetic.

Monumentul funerar se plasează cronologic în perioada post-hallstattiană iar camera funerară, de mari dimensiuni, cu mici fragmente de lemn putrezit în umplutură, indică o apartenenţă la categoria monumentelor funerare cu construcţii de lemn.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: