Acasă > Personalităţi > Personalităţi ialomiţene: Ion Albeşteanu (1932-1997)

Personalităţi ialomiţene: Ion Albeşteanu (1932-1997)

Ion Albeşteanu

Ion Albeşteanu – pe numele său adevărat Ion N. Şerban – s-a născut la 27 septembrie 1932 la Slobozia. Părinţii săi proveneau din comuna ialomiţeană Albeşti, Ion a fost al cincilea copil din cei şapte, câţi au avut soţii Şerban.

Tatăl său, Nicolae Şerban, ”bun violonist şi dibaci cobzar” i-a fost primul şi principalul dascăl în ale muzicii. Celălalt dascăl al copilăriei a fost Ionică, fratele mai mare, lăutar vestit în tot judeţul. La 18 ani se căsătoreşte şi din această primă căsătorie are trei copii.

Recunoaşterea valorii sale şi seriozitatea cu care lucra s-au materializat în promovarea în 1953 ca dirijor al orchestrei populare ”Bărăganul” din Slobozia. În perioada 1953-1964 cât a condus această orchestră a obţinut numeroase premii şi titluri de laureat la festivaluri şi concursuri de folclor. În 1964 orchestra ”Bărăganul” participa la Festivalul Internaţional de Folclor de la Cairo-Egipt, unde obţine premiul I şi Diploma de onoare a primului festival internaţional de acest gen.

Din ce în ce mai cunoscut datorită succeselor sale şi înregistrărilor de la Radio şi Televiziune, cât şi unor prime discuri editate de Electrecord, în 1965 lui Ion Albeşteanu i se încredinţează formarea şi conducerea secţiei de muzică populară a Teatrului de estradă ”Ion Vasilescu” – Bucureşti, cu care realizează remarcabile succese prin formula, oarecum inedită a spectacolelor de ”estradă folclorică”.

În anul 1966 se recăsătoreşte, soţia sa fiind solista de muzică populară Tiţa Ştefan din Fierbinţi, cu care a cântat mult timp la Slobozia şi apoi la Bucureşti. Cei doi au un copil – Valentin, absolvent al Academiei de muzică – secţia vioară – Bucureşti.

În perioada 1968-1971, Ion Albeşteanu lucrează în cadrul Filarmonicii ”George Dima” din Braşov, ca dirijor al orchestrei de muzică populară ”Mioriţa”. Lucrează în paralel cu mai multe formaţii artistice de amatori din judeţul Braşov cu care participă la diverse festivaluri în ţară şi străinătate. Cu formaţia ”Poeniţa” câştigă cel mai important trofeu internaţional care se acordă în materie de folclor – ”Discul de aur” al Academiei ”Charles Cross” – Franţa, la a XXV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Toamnă de la Dijon.

Printre soliştii celebri, cu care a făcut imprimări la Radio, Electrecord sau cu care a susţinut spectacole se numără: Liviu Vasilică, Vasile Zidaru, Viorica Mira, Dumitru Ridescu, Ioana Marin, Emilia Bubulac, Gheorge Roşoga, Mihai Căluşaru, Tita Ştefan, Nicolae Rotaru, Ioan State, Polina Manoilă, Mioara Pitulice, Floarea Calotă, Sica Rusu, Elisabeta Turcu, Ileana Mărgărit, Ilie Dărvăreanu, Maria Cârneci, Romica Puceanu, Ileana Leonte, Maria Ciobanu, Marioara Tănase.

A colaborat cu solişti instrumentişti celebri: cobzarul Marin Cotoanţă, acordeoniştii Marcel Budală, Ghiţică Gheorghe, Victor Gore, Mieluţă Iordache, Mihalache Andrei, Bebe de la Petrăchioaia. A lucrat cu cei mai valoroşi compozitori şi maeştri ai baghetei dirijorale: Gheorghe Bazavan, Ludovic Paceag, Mircea Neagu, Dinu Stelian, Nistor Nicolae.

A pregătit şi a condus în străinătate, la diferite festivaluri, mai multe ansambluri folclorice: Austria (ansamblul din Constanţa), Danemarca şi Franţa (ansamblul din Urziceni), Bulgaria (”Doina Ilfovului”, ansamblul Casei de Cultură Buftea), Iugoslavia (Teatrul ”Ion Vasilescu”), Grecia, Cipru, Turcia, Franţa, Belgia, Olanda (ansamblul ”Poeniţa”), Germania (orchestra populară a Ministerului Forţelor Armate), Elveţia, Egipt, Israel.

Colaborator permanent al Radioului, Televiziunii şi Casei de discuri Electrecord în tripla calitate de dirijor, violonist şi interpret, Ion Albeşteanu a realizat de-a lungul vieţii numeroase înregistrări, discuri, casete audio şi CD-uri.

În timpul înăspririi dictaturii, Ion Albeşteanu redevine lăutar în restaurante din Giurgiu şi Bucureşti. După 1989 desfăşoară o activitate artistică intensă de înregistrări de discuri şi CD-uri, spectacole, turnee în străinătate, în încercarea sa permanentă de păstrare a tradiţiei populare autentice. Alcătuieşte taraful ”Ion Albeşteanu” al Muzeului Ţăranului Român, cu care întreprinde un prim turneu în Franţa în 1992.

În anul 1994, pentru întreaga sa activitate de interpret, dirijor şi mesager al cântecului popular şi lăutăresc, primeşte premiul ”Ethnos”, acordat de Fundaţia Culturală Ethnos. În acelaşi an, ca o recunoaştere a meritelor sale deosebite obţinute pe plan naţional şi internaţional, Consiliul local al municipiului Slobozia îi acordă titlul de cetăţean de onoare al oraşului, lucru care pentru artist valora mai mult decât orice altă distincţie.

S-a stins din viaţă la 65 de ani, la sfârşitul verii lui 1997, în comuna Fierbinţi, Ialomiţa. Este înmormântat la Bucureşti.

Valentin Albeşteanu

“Tatăl meu, Şerban Ion Albeşteanu, s-a născut în Slobozia. Numele „Albeşteanu” vine de la numele comunei Albeşti, Judeţul Ialomiţa, din care au plecat bunicii din partea tatălui meu, stabilindu-se în oraşul Slobozia de care comuna Albeşti este situată la 7 Km depărtare. Familia din partea tatălui meu cuprindea muzicanţi renumiţi în acea zonă, bunicul fiind cobzar, iar fraţii violonişti. De aici, numele „neamul Albeştenilor” s-a transformat în numele de scenă, Ion Albeşteanu. În anul 1994 Ion Albeşteanu a fost declarat „Cetăţean de Onoare” al oraşului Slobozia. M-am născut în Bucureşti la 18 august 1975. De mic am fost obişnuit cu mediul artistic: scenă, teatru, orchestră, artişti, public, etc. tata fiind dirijorul Orchestrei de muzică populară a Teatrului „Ion Vasilescu” iar mama, Tiţa Ştefan, solistă a aceluiaşi teatru. În familiile de muzicanţi există o tradiţie : băiatul trebuie să urmeze studii muzicale, în cazul meu, vioara. Tata m-a îndrumat către studiul muzicii clasice. În paralel, acasă, îmi cânta la vioară diferite piese de muzică populară pentru a-mi dezvolta gustul pentru acest gen de muzică. Îmi spunea să ascult şi să cânt piese din toate genurile muzicale. Dacă tata s-a ocupat de educaţia mea muzicală, mama, deşi la rândul ei muziciană, a pus accentul pe tot ce ţinea de educaţia mea extra – muzicală. Am urmat cursurile grădiniţei muzicale (1981), apoi clasele primare şi gimnaziale ale Liceului de muzică George Enescu (1982 – 1990), liceul muzical propriu zis (1990 – 1994), iar în 1994 am continuat cu studiile superioare, devenind în anul 1999 licenţiat al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia instrumentală – vioară, clasa prof. univ. Nicolae Bilciurescu. În perioada formării mele muzicale am studiat pe parcursul anilor şi cu profesorii Octav Saviţchi şi Neculai Nistor.

În timpul anilor de studii şi după aceea, activitatea muzicală publică a cuprins cele mai diverse genuri. Am fost colaborator la Orchestra de Camera a Radiodifuziunii în 1997, apoi membru fondator al Trioului „Scherzando” cu care am susţinut în anul 2002 concerte în Bucureşti, Sinaia – Muzeul Enescu, Galaţi – Muzeul Artei vizuale, Slobozia – Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea. Apariţiile multiple în programele simfonice ale Orchestrei Universităţii de Muzică şi recitalurile vioară – pian la Sala Dalles, Sala Auditorium a Palatului, Muzeul George Enescu, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia au fost tot atâtea prilejuri de aprofundare a repertoriului muzicii clasice universale. După dispariţia tatălui meu, care s-a produs în anul 1997, păstrând componenţa tarafului „Ion Albeşteanu”, am apărut la Televiziunea Română cu această formaţie, în calitate de solist şi dirijor, în emisiunea „Tezaur folcloric”, şi am participat la diferite festivaluri din ţară, printre care, Festivalul folcloric de la Mamaia 2003, Festivalul Ioana Radu de la Craiova, ediţiile 2003 şi 2004. Pe formula tarafului „Ion Albeşteanu” s-a reînfiinţat în anul 2001 orchestra „Doina Ilfovului” la iniţiativa lui Constantin Bebe Ivanovici, la acea dată Preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov. Bun prieten al tatălui meu, Ivanovici şi cu tata au dorit încă din anul 1990 să reînfiinţeze această orchestră. În calitate de dirijor şi solist, am susţinut în anii 2003 – 2004 cu orchestra Doina Ilfovului şi cu solişti de mare prestigiu, foarte multe spectacole în Bucureşti şi în judeţul Ilfov. În anul 2003, la Festivalul Internaţional de Folclor Kartal din Turcia, orchestra a obţinut Premiul I, iar eu am primit Marele premiu al juriului. În anul 2004, am dirijat orchestra Doina Ilfovului pe parcursul întregului Festival Naţional de romanţe „Floare de tei” Bragadiru – Ilfov, aflat atunci la a III-a sa ediţie. Am participat ca solist instrumentist la seara de folclor din cadrul Festivalului „Cerbul de Aur” , ediţia 2003, alături de Orchestra „Lăutarii din Chişinău” reunită cu formaţia ,,Rapsodia Română” şi dirijată de Nicolae Botgros. În anul 1999, la invitaţia doamnei redactor Angela Marinescu, am făcut în calitate de solist, înregistrări cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii dirijată de maestrul Paraschiv Oprea.

Ani la rând am apărut în mai multe emisiuni şi spectacole transmise la posturile de televiziune TVR 1, Antena 1, TV Acasă, Antena 1 Slobozia, şi în emisiuni difuzate de Radio România Actualităţi, Radio România Tineret, Antena Satelor, Radio Campus Slobozia.

Urmărind ideea reînvierii unui stil (gen) de muzică pierdut – Grigoraş Dinicu, George Boulanger, etc. – muzică de înaltă ţinută artistică prezentată în restaurant, am susţinut programe live (în formula vioară – pian) în mai multe restaurante de prestigiu din Bucureşti : Hotel Hilton, Restaurantul Casa Romană, Restaurantul La Primera, Bistro Ateneu, Restaurantul CCA, Restaurantul Rolf Acapulco, Restaurantul Taverna Sârbului, Arcade. De asemenea am fost invitat la diverse recepţii pentru a susţine recitaluri (ambasadele SUA, Germania, Italia).

Nu pot să nu subliniez că în toţi aceşti ani am avut o colaborare excelentă în cadrul spectacolelor, emisiunilor şi înregistrărilor radio şi TV cu : Marioara Murărescu, Angela Marinescu, Elise Stan, Florentina Satmari, Vasilica Ghiţă, Paraschiv Oprea, Nicolae Botgros, Cobală, Ştefan Cigu, Adrian Grigoraş.”

 

Festivalul Naţional de Folclor „Ion Albeşteanu“

În toamna anului 1999, la iniţiativa Centrului Creaţiei Populare Ialomiţa, avea loc la Slobozia o manifestare emoţionantă “In memoriam – Ion Albeşteanu” la care participau folclorişti, dirijori, interpreţi vocali şi instrumentişti de muzică populară, reprezentanţi ai mass-media, oficialităţi locale, rude, prieteni, colaboratori şi admiratori ai marelui artist ialomiţean. Atunci, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai maestrului, Victor Parhon, directorul Centrului Naţional al Creaţiei Populare a lansat ideea organizării la Slobozia a unui festival naţional al tarafurilor care să-i poarte numele, în semn de omagiu pentru unul din ultimii mari lăutari ai ţării. Şi această idee avea să se împlinească, în anul 2008 festivalul ajungând la cea de-a V-a ediţie.

S-a dorit organizarea în Ialomiţa a unei astfel de manifestări cu caracter naţional, având în vedere faptul că pe aceste meleaguri, cu peste 50 de ani în urmă, maestrul Ion Albeşteanu a înfiinţat orchestra populară ,,Bărăganul“, a cărei valoare a fost confirmată la numeroasele festivaluri şi turnee naţionale şi internaţionale. Festivalul s-a vrut totodată a fi un omagiu adus artistului Ion Albeşteanu, unul din ultimii mari lăutari ai ţării. Scopul acestui festival este de a contribui la descoperirea şi promovarea celor mai valoroşi interpreţi de muzică populară, la stimularea interesului publicului pentru receptarea creaţiilor folclorice autentice, la valorificarea comorilor cântecului şi portului popular românesc şi introducerea sa în circuitul valorilor spirituale. În prezent, organizatorii acestui eveniment de anvergură naţională sunt Consiliul Judeţean Ialomiţa, Consiliul Local Slobozia, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa şi Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea“. Alături de concurenţi, reprezentanţi ai tuturor zonelor folclorice ale ţării, pe scena festivalului au evoluat în recital nume de marcă ale muzicii populare româneşti. Un juriu de prestigiu format din personalităţi de marcă ale vieţii muzicale româneşti a girat de fiecare data valoarea acestui eveniment artistic de importanţă naţională. Dincolo de prestigiul dobândit câştigătorii au fost recompensaţi cu premii oferite de organizatori şi sponsori.

Mai multe detalii pe site-ul oficial al Festivalului Concurs al Tinerilor Interpreţi „Ion Albeşteanu”. (www.albesteanu.ro)

free counters

  1. Ninel
    9 Octombrie 2011 la 14:16

    Mă numesc Şerban Gigi şi sunt nepotul lui George Albeşteanu, pe numele real Gheorghe Şerban, fratele artistului Ion Albeşteanu. Îmi pare rău că nu am putut să-l cunosc foarte bine pe marele artist Ion Albeşteanu dar am auzit de toate succesele dânsului de la părinţi, presa, tv şi bunici. Aş vrea să întorc timpul şi să-l cunosc mai bine. A fost şi va rămâne un mare artist. Oraşul Slobozia se mândreşte cu amintirile lui si îmi pare bine că cineva din neamul meu a putut face ceva pentru semenii lui.

  2. 15 Septembrie 2013 la 18:42

    Billy Jack has returned from the horrors of Viet Nam, and just wants to be
    left alone. Not only can they cost thousands of dollars, but
    the average person will typically spend many hours,
    day after day, looking at it. AMC Southlands 16 in
    Aurora – The Southlands 16 Theater is rather large, offering some nice options for moviegoers.

  3. Vasile Zidaru
    20 Ianuarie 2016 la 21:12

    A simtit bine folclorul,si l-a slujit asa cum putini au fäcut-o.Am multe amintiri cu Domnia Sa,cred ca merita un monument imens,in mijlocul Teleormanului,fiindca färä Albesteanu ,zonele Vlasca si Teleorman n-ar fi ajuns la nivelul de popularitate la care l-a dus gigant al culturii muzicale romanesti.Päcat cä nu i s-a acordat mai mult interes,cätre sfarsitul vietii,fiind läsat cam”deoparte”,ca si Ion Dolänescu.Poate asta a si contribuit la sfarsitul prematur al celor doi,care mai aveau multe de spus,in activitatea muzicalä.Eu ii sunt recunoscätor pe eternitate lui Ion Albesteanu.M-a invatat nu doar muzicä.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: