Acasă > Istorie > Cottescu, familia soţiei lui Ionel Perlea

Cottescu, familia soţiei lui Ionel Perlea

Nu departe de Ambasada Franţei, pe Strada Christian Tell nr. 25, există o casă impunătoare care a aparţinut inginerului Alexandru Cottescu, fost director general al Căilor Ferate, în perioada interbelică.

Numele său îl poartă o stradă din Bucureştii actuali, situată însă în alt cartier, în apropierea Căii Dudeştilor. Între personalităţile acestei familii ar trebui amintit, de asemenea, fratele său, generalul Dumitru Cottescu, care din căsătoria cu Maria Tufelcica a avut un fiu şi două fiice: Elena, căsătorită cu Jules Sănătescu, frate cu generalul Constantin Sănătescu, şi Marica (1896-1980), arhitectă merituoasă, cu o activitate interesantă de publicistică arhitecturală. Ea a colaborat la Revista Tehnică, Buletinul Societăţii Politehnice, Arhitectura, dar mai ales la remarcabila revistă Simetria, pe care G. M. Cantacuzino şi prietenii săi – Octav Doicescu, Paul Emil Miclescu şi Matila Ghyka – au editat-o între 1939-1947.

Dintr-o altă ramură a acestei familii boiereşti coborau surorile Lisette, căsătorită cu dirijorul Ionel Perlea, şi Christinel, cea de-a doua soţie a lui Mircea Eliade. După cum s-a spus şi scris adesea, ele se trăgeau pe linie maternă din spiţa Şendrea, din care hatmanul Şendrea fusese cumnatul lui Ştefan cel Mare. Că între Şendreştii din secolele XIX-XX şi cei din secolul XV există o legatură de rudenie, rămâne de demonstrat, deşi poate că faptul, în ciuda distanţei în timp, nu ar trebui exclus. În orice caz, atât Şendreştii, cât şi Coteştii erau neamuri boiereşti din sudul Moldovei, cu numeroase alianţe matrimoniale între familiile din acelaşi spaţiu. Numele familiei Cotescu provine evident de la localitatea Coteşti şi pentru că el risca să fie prea comun, a fost scris cu dublu „t”. Nu toţi membrii familiei au adoptat însa această ortografie, arhitecta Maria Cotescu păstrând, de pildă, scrierea cu un singur „t”.

Coteştii erau de fapt o familie „de graniţă”, în sensul că erau legaţi prin căsătorii şi prin proprietăţi atât de Moldova de Jos, cât şi de Ţara Românească, atât de fostul judeţ Putna (astăzi Vrancea), cât şi de fostul judeţ Râmnicu Sărat (azi împărţit între judeţele Buzău şi Vrancea). Despre obârşia lor avem ştiri de la paharnicul Constandin Sion care nota: „KOTESCU. Roman din Ţara Românească, de la satul Coteştii, ţinutul Slam-Râmnic. Un Chiriţă Cotescu, îngurluindu-se cu Anica, fata Zoii Vamis, au luat-o, au trecut în Moldova, s-au aşăzat în Focşani de vro 50 ani; la domnul Calimah, 1815, s-au facut medelnicer, la domnul Ioan Sturza, căminar, şi la 1828 au murit la Iaşi, în obahta rusească. I-au rămas doua fete nenorocite şi un băiet Nicu, care vânzând o moşioară ce i-au fost rămas de la tatăl său, în Ţara Românească, s-au făcut sărdar şi cilen la judecătoria Putnei, la 1847, iar la 1848 s-au făcut spătar. Acum, domnul Ghica Voda l-au rânduit, pe dumnealui spătariul, samis la Putna şi mai în urmă ispravnic la Tecuci” (Arhondologia Moldovei, ediţia 1973, p.122).

Articol semnat de Mihai Sorin Rădulescu, preluat din Ziarul Financiar, 30 iun 2006.

Categorii:Istorie
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: