Atestări documentare privind localităţile judeţului Ialomiţa

Albeşti – 23 iunie 1608

Amara – 1882

Armăşeşti – 1513

Balaciu – 17 aprilie 1613

Bora – 20 martie 1571

Bucşa – 14 iunie 1569

Bucu – 1580

Ciulniţa – 6 decembrie 1632

Crăsani – 9 septembrie 1579

Crunţi – 28 ianuarie 1592

Dridu – 28 octombrie 1464

Feteşti – 1528

Gârbovi – 14 septembrie 1545

Ivăneşti – 18 iunie 1594

Jilavele – 30 iunie 1543

Mărculeşti – 1583

Munteni Buzău – 1882

Murgeanca – 1575/1576

Ograda – august 1558/1559

Perieţi – 10 noiembrie 1588

Sărăţeni – 28 februarie 1554/26 decembrie 1557

Slobozia (Vaideei) – martie 1614

Ţăndărei – 18 iunie 1594

Urziceni – 23 aprilie 1596

Toponimia unor localităţi ialomiţene

Albeşti – satul urmaşilor lui Albu

Alexeni – satul urmaşilor lui Alexe

Amara – de la apa lacului din apropiere

Andrăşeşti – satul urmaşilor lui Andraş (varianta ardelenească a lui Andrei)

Armăşeşti – satul armăşeilor, mici dregători însărcinaţi cu menţinerea ordinii

Axintele – de la Axinte

Balaciu – de la întemeietorul Balaci (rezonanţă ardelenească)

Bărbuleşti – satul urmaşilor lui Barbu

Borăneşti – satul urmaşilor lui Boran

Borduşelu, Borduşani – de la burduşel, burduf mai mic în care se ţinea brânza, apa, etc

Bucu –  strămoş omonim sau arhaismul folosit pentru pleava ce rămânea după vânturarea seminţelor de cânepă

Buieşti – satul urmaşilor lui Buia sau din arhaicul a bui = a ţâşni

Căzăneşti – satul urmaşilor lui Cazan

Cegani – satul urmaşilor lui Cega sau satul pescarilor de cegă ori de la cigă = scripete

Ciulniţa – satul din locul cu ciulini

Cosâmbeşti – de la cosie, coadă de coasă. De la Constantin Ștefănescu provine următoarea relatare, privind numele comunei Cosâmbești: „Cei din Cosâmbești, care deobicei adăogau la semnătură cuvintele: „ot Cosâmbești”; de aceea se vede treaba că numele de „Cosâmbeşti” vine de la un strămoş al logofătului Matache Cosâmbescu, supranumit de Turci „Cazan-bas”, de unde şi Cosâmbeşti”

Coşereni – de la coşare, adăposturi pentru animale

Crăsani – de la slavonescul crasnâi = frumos, satul din locul frumos

Făcăeni – de la făcău, roată de moară cu fus

Frăţileşti – satul urmaşilor lui Frăţilă

Gimbăşani – satul geambaşilor, al celor care se ocupă de comerţul cu cai. Denumirea de Gimbăşani provine de la întemeietorul satului, un anume Simion Giambaşu. Pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, Simion Giambaşu, care era „…giambaşi la Turci, de cumpăra boi, cai și oi …”, împreună cu trei fraţi de ai săi, este cel care a bătut primul parul, acolo unde s-a aflat satul vechi Gimbăşani.

Giurgeni – satul fondat de oieri veniţi din zona oraşului Giurgiu

Grindu – satul întemeiat pe un grind din câmpie

Gura Ialomiţei – satul de la vărsarea Ialomiţei în Dunăre

Hagieni, Hagieşti – de la hagiu, credincios care a fost în pelerinaj la locurile sfinte

Mărculeşti – satul urmaşilor lui Marcu

Moldoveni – satul întemeiat de colonişti originari din Moldova

Movila, Movileanca, Moviliţa – de la movila, tumul, ridicătură de pământ

Munteni Buzău – de la coloniştii veniţi din Buzău

Ograda – de la curtea împrejmuită sau forma reliefului local

Oraşul de Floci – aşezarea unde se făcea comerţ cu lână nedărăcită

Piua Petrii – după instalaţia folosită la frecarea şi îndesarea ţesăturilor de lână (piua lui Petre)

Sărăţeni – după apa sărată a Lacului Sărata, satul de pe apa Sărata

Săveni – satul urmaşilor lui Sava sau Savu

Slobozia – satul celor sloboziţi de biruri

Sudiţi – de la întemeietori ardeleni

Ţăndărei – satul urmaşilor lui Ţandără, venit din ţandăra ce sare din trunchiul copacului la tăiere

Urziceni – de la planta urzică

Vaideei, Gârbovi, Raşi, Crunţi, Fierbinţi – de la mulţimea birurilor care apăsau pe umerii acelor bieţi ţărani

Vlădeni – satul urmaşilor lui Vlad.