Inscripţii din judeţul Ialomiţa

Multe dintre elementele epigrafice din judeţul Ialomiţa se pot găsi în cartea lui Ştefan Grigorescu, „Inscripţii din judeţul Ialomiţa”, în care au fost adunate, textual şi unele cu imagine, peste 300 de inscripţii din aproape 100 de aşezări ialomiţene, provenite din biserici, din cimitire sau de pe cruci.

Pe coperta de la final este un fragment din Cuvântul înainte semnat de Părintele Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor în care se prezintă scopul şi importanţa acestei lucrări pentru conservarea istoriei regionale.

Personalităţi ialomiţene: Ion Albeşteanu (1932-1997)

Ion Albeşteanu

Ion Albeşteanu – pe numele său adevărat Ion N. Şerban – s-a născut la 27 septembrie 1932 la Slobozia. Părinţii săi proveneau din comuna ialomiţeană Albeşti, Ion a fost al cincilea copil din cei şapte, câţi au avut soţii Şerban.

Tatăl său, Nicolae Şerban, ”bun violonist şi dibaci cobzar” i-a fost primul şi principalul dascăl în ale muzicii. Celălalt dascăl al copilăriei a fost Ionică, fratele mai mare, lăutar vestit în tot judeţul. La 18 ani se căsătoreşte şi din această primă căsătorie are trei copii.

Deportările bănăţenilor în Bărăgan

Deportările în Bărăgan au fost o acţiune de amploare întreprinsă în anii 1950 de regimul comunist din România, cu scopul de a muta forţat populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului. În 1956, deportaţii s-au întors la locurile lor natale.

În contextul încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la Bucureşti. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate drept „elemente cu un factor ridicat de risc”. Urmând modelul sovietic, pe 15 martie 1951 Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat următorul decret:

Personalităţi ialomiţene: Dumitru N. Seceleanu (1857-1932)

Neam de oieri, Secelenii au coborât în Vechiul Regat muşcaţi de patima muncii. Sunt, la Dumitru Seceleanu ca şi la tatăl său, o serie de trăsături atipice ţăranului român obişnuit: deschiderea spre nou, curiozitatea spre alte lumi, încrederea în ştiinţă. Tatăl face negoţ cu oi cu gelepii din Constantinopol, dar trimite materie şi zalhanalei din Săcele. Are monopolul fabricării cărămizilor în Buzău şi, totodată, asigură pietrişul liniei ferate Buzău-Galaţi. E arendaş la Stâlpi, Cioronca, Văleanca, Călţuneni, Sărata Mărgineanu şi aprovizionează fabrica de postav a colonelului Eugen Alcaz de la Buhuşi cu partide de câte 200-300 kg de lână.

A patra generaţie de Seceleni, prin Dumitru, e deja împământenită în preajma Bărăganului, la Botoşu (Buzău). Născut la 23 noiembrie 1857, acesta trece înapoi munţii ca să

Ionel Perlea – un magician al baghetei

Redăm în cele ce urmează cuprinsul lucrării „Ionel Perlea – un magician al baghetei”, apărută la editura „Pod peste suflete”, Slobozia, 1999.

„Ograda,  judeţul Ialomiţa, un sat ca multe altele din Bărăgan, înşirat de-a lungul şoselei, întrerupe monotonia lanurilor întinse ale câmpiei cu şirul caselor, ascunse de grădini umbroase.

Lângă biserica din mijlocul satului te întâmpină Casa memorială Ionel Perlea, care înfruntă neclintită curgerea anilor. O casă mare, din cărămidă, acoperită cu tablă, nu izolată asemeni unui conac boieresc, ci alăturată celorlalte case. Camerele largi, de curând renovate, lasă o impresie puternică vizitatorilor. Fotografii ale familiei Perlea, portrete, obiecte personale, documente, pianul reconstituie imagini fugare ale unei vieţi tumultoase, care a cunoscut gloria, bucuria, tristeţea.

Et in Arcadia ego!

„…şi eu am crescut pe câmpul Bărăganului! Et in Arcadia ego! Şi eu am văzut cârdurile de dropii, cutreierând cu pas măsurat şi cu capul aţintit la pază, acele şesuri fără margini, prin care aerul, răsfirat în unde diafane sub arşiţa soarelui de vară, oglindeşte ierburile şi bălăriile din depărtare şi le preface, dinaintea vederii fermecate, în cetăţi cu mii de minarete, în palate cu mii de încântări.” (Alexandru Odobescu, „Pseudo-cynegeticos”)

Ciulinii Bărăganului

„…dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan; e ţinutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” (Panait Istrati, „Ciulinii Bărăganului”)

Răspuns la îndemnul lui Theodor Grigoriu de a reveni în România (1967)

„De câte ori gândul meu nu fuge hoinar, descătuşat de convenienţele rostului meu în depărtările străinătăţii, de câte ori cugetul meu nu evada din emisferele universului muzical pentru a-mi oferi un popas la Ograda, satul meu natal, din marea ialomiţeană a spicelor de grâu a Bărăganului, de câte ori cu încălţămintea pe marmura marilor săli de concerte şi de operă din America sau din centrele muzicale ale Europei nu mi-aş fi dorit tălpile desculţe în pulberea uliţelor din Ograda, după cum visam o plimbare în forfota străzilor bucureştene?” („Ionel Perlea – un magician al baghetei”, Ed. „Pod peste suflete”, Slobozia, 1999)

Mărturisire către un prieten

„Auzi tălăngile? Dangătul lor alcătuieşte o simfonie. E întâia pe care am memorat-o în copilăria mea, în vatra părintească. Acolo, în satul meu natal, la Ograda, în Bărăganul ialomiţean. În sunetul lor m-am născut şi am crescut. Ai văzut vreodată turmele de oi şi cirezile de cornute înapoindu-se de la păşune? În asfinţit, spectacolul e de-a dreptul mirific.” , îi mărturisea Ionel Perlea prietenului său, pictorul grafician Eugen Drăgutescu. (Ed. „Pod peste suflete”, Slobozia, 1999)

Ionel Perlea is alive !

Site creat în cinstea marelui compozitor şi dirijor ialomițean, Ionel Perlea (13 dec.1900 – 29 iul.1970). Aici vor fi postate articole și informații referitoare la Ionel Perlea cât şi alte subiecte interesante. Obiectivul principal este acela de popularizare a personalităţii, a valorii şi renumelui muzicianului, cât şi a potenţialului cultural si turistic al judeţului Ialomiţa. Siteul se doreşte a fi modalitatea practică de informare a celor interesaţi de trecutul şi valorile Bărăganului ialomiţean.