Gheorghiţă C. Lupescu

Printre primele lucrări ale lui Constantin Brâncuşi, expuse în premieră la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris în 1906, se regăsea şi Portrait de M. G. Lupesco (Portretul lui M. G. Lupescu). Modelul portretului în bronz era Gheorghiţă C. Lupescu, originar din Râmnicu Sărat, Buzău.

Gheorghiţă C. Lupescu a fost fiul lui Constantin G. Lupescu, primarul liberal al oraşului Râmnicu Sărat între 1901 şi 1903; nepot al plugarului Gheorghiţă Lupescu, primul ţăran în Divanul ad-hoc al Munteniei din 1857 şi colegul lui Constantin Brâncuşi de la “Cercle des étudiants roumains”.

A fost căsătorit cu Ana Perlea, sora compozitorului şi dirijorului Ionel Perlea. Avansat locotenent după campania din 1913 împotriva Bulgariei, a luat apoi parte – cu gradul de căpitan – la Primul Război Mondial (1916-1918), cu Regimentul 6 Călăraşi.

În anul 1907, sculptorul trimite la Bucureşti, pentru Tinerimea artistică, lucrările „Copilul” şi „Fiul câmpului” (Gheorghiţă C. Lupescu) – versiunea în piatră. Lucrarea reprezenta portretul unui plugar român ars de soare. Din lucrarea lui Barbu Brezianu, “Brâncuşi în România”, Ed. a II-a, Editura Academiei, Bucureşti, 1976, aflăm că bustul a fost achiziţionat de doctorul D. Gerota. Ulterior, „Fiul câmpului” a fost semnalat de N. Pora în colecţia Muzeului Simu.

În 1956, cu prilejul aniversării a 80 de ani ai lui Brâncuşi, în perioada când Muzeul Naţional de Artă pregătea organizarea expoziţiei, „Fiul câmpului” – după cum ne încredinţează D. D. Gerota (fiul doctorului D. Gerota) – încă exista în colecţia văduvei profesorului Gerota; fiind ciobit, el nu a fost însă acceptat de organizatorii expoziţiei.

Adeverinţa nr. 1483, aflată în arhivele muzeului, confirmă faptul: „Astăzi, 21.11.1956, s-a primit de la dna Gerota, Bucureşti, strada Zidurilor nr. 42, o lucrare a sculptorului Constantin Brâncuşi care ne-a fost împrumutată pentru expoziţia retrospectivă. Lucrarea este în general deteriorată şi spartă în partea de jos. Ss / Elena Urdăreanu.” Restituit, bustul accidentat avea să se spargă cu desăvârşire (relatarea D. D. Gerota). Sculptura a fost reprodusă de către editura „Jougla” într-o emisiune de cărţi poştale internaţionale.

Aceste informaţii provin de pe blogul personal
al domnului profesor Răzvan Theo Chirac,
căruia îi mulţumim pe această cale.